Folk You 2011, tot pe plaja din Vama

Si anul acesta nume grele se vor aseza  pe afisul celui mai important eveniment folk de pe litoral, Folk You, ajuns la editia a saptea, desfasurat in perioada 21-24 iulie si localizat pe plaja din Vama Veche, ultimul bastion al iubitorilor de muzica de calitate.

Nu doar folkul va fi la loc de cinste ci si Continuă lectura

Anunțuri

INTERVIU Călin Pop: „Să cânţi în altă limbă românilor care te ascultă e o aberaţie”

COTIDIANUL

20 Apr 2010 Cristina Mihalascu

Folosim constant expresii precum “OK, super, no problem”. Se pare că am uitat să vorbim româneşte. De aceea m-am gândit că o întâlnire cu Călin Pop, solistul bine cunoscutei trupe rock Celelalte Cuvinte, va fi o regăsire pentru aceia care încă îşi mai doresc să simtă, să gândească, să asculte şi să cânte româneşte.

Continuă lectura

TOP T BUZAU 2008 (II)

SAMBATA venisem mai mult pentru ultimele doua trupe. Curiozitatea m-a impins sa vad ce este cu trupa Ura de dupa Usa. Canta punk, cel putin asa isi descriu ei muzica. Nu gust si nici nu am fost impresionata. Am stat la doua piese unde solistul-tobar urla ceva in genul :” Unde e berica meeaaa?!” Am iesit la terasa cu o pofta vadita de bere (practica cumva mesjae subliminale?!) si am revenit la Adi Manolovici care era foarte traditional intr-o ie romaneasca dar contrastant interpretand ritmuri de Satriani si Hendrix. Multe din piese au fost si la Preoteasa asa ca playlistul nu a fost o surpriza. Dar baietii s-au descurcat bine si au incercat sa invioreze asistenta cu randuri lipsa.

Isteria s-a iscat la trupa Wisdom pe care multi dintre cei veniti o stiau (mai ales bucurestenii). Lumea s-a simtit bine si chiar i-a tratat ca pe niste staruri internationale. Isi adusesera din Ungaria un amic care tot concertul s-a incordat si s-a strecurat sa le faca poze. Mi s-au parut mult prea Judas Priestieni si la fel ca si Carnal, deja de la piesa numarul trei intra totul intr-o uniformitate exasperanta. In plus, sunetul nu a fost tocmai reusit ceea ce facea usor in-inteligibil ce se petrecea cu instrumentele. Vocalul a prestat foarte bine (o voce care cu mici exceptii a fost lipsita de falsuri) si a iscat ropote de aplauze. Dar in nici un caz nu au reusit ceea ce spun ei ca isi propun : sa ne impartaseasca intelepciune..

Deja dupa aceste demonstratii nu foarte virtuoase intrasem intr-un soi de apatie. Ma deplasam spre scena fara foarte mare interes desi auzisem ca Survolaj sunt o trupa valoroasa. Stiam de ei dar nu ii puteam identifica prin piese. Au revenit la TOP T dupa 18 ani, proaspeti si calzi ca painea Boromir( din Buzau, se stie!). A fost o prestatie de mare clasa care m-a bucurat si m-a facut sa-i admir din tot sufletul. Canta blues-heavy si au darul de a transforma orice sunet intr-o improvizatie. Fiecare piesa mi s-a parut nascuta pentru acel moment, iesita sa vada lumea tocmai in acea seara. Dar mult mai bine decat mine i-a descris Florian Pittis. Trebuie sa reproduc pentru ca fiecare cuvant prezent in descrierea sa a redat fidel intreaga prezenta de spirit al formatiei Survolaj. “Am vazut patru tineri pe scena carora putin le pasa daca sunt oameni in sala sau nu, daca-i asculta cineva sau nu. Ei nu mai cantau. Ei erau muzica. Tot corpul lor canta, tot corpul lor era intr-o stare de creatie, toata fiinta lor, si sufletul, si mintea, si fiecare celula din trup.” Intr-adevar nu era timp, nu erau limite si nu existau obstacole. A fost cea mai buna demostratie de muzica pura izvorata din oameni incredibil de talentati. Pacat ca showul a fost prea scurt si a cuprins doar patru piese. Exact dupa reteta “ esentele tari din sticlutele mici”. Daniel Petre avea sa spuna in incheiere : “ Nu plecati inca. Urmeaza trupa pe care o ascultam in liceu!”

Intr-adevar, urma cea mai importanta trupa de dupa Phoenix, Celelalte Cuvinte. De mult, mult prea mult timp asteptam sa-i vad si asta m-a determinat sa rezist stoic pana la venerabila ora de 3 si un sfert. Montarea intregului echipament si mai ales a impresionantului set de tobe (a se vedea pozele) a luat mult timp. Dar oamenii veneau palcuri si se asezau domol in fata scenei, uneori intinzandu-se ca pentru o odihna pe iarba verde. Multi dintre ei tineri. Showul s-a derulat frumos si fara cusur (cel putin pentru noi cei din afara scenei). Poezia plutea in aer la fel si valurile de melancolie bolnavicioasa. Muzica Celelalte Cuvinte este atat de personala incat orice incercare de stabilire a unui gen in care sa se incadreze i-ar distruge sacralitatea. Am prins piese de pe Armaghedon dar, desi cu inima deschisa mi-as fi rupt din ziua ce tocmai urma sa se iveasca, a trebuit sa plec la jumatatea concertului.

Un TOP T de sarbatoare dar fata de alte vremuri cam sarac in public. In mare parte foarte bine organizat (deh, oamenii au experienta) doar ca mi s-a parut imoral ca lasau oamenii sa inghete pe terasa, lasandu-i sa se bucure de bar si toaleta doar daca plateau biletul. Tolea ne spunea ca pana la urmatorul nu mai este decat un an, semn ca traditia se pastreaza. Dar am simtit si o unda de regret in glasul sau. Lumea se schimba..

SFARSIT.