In prima zi cu adevarat caniculara din Bucuresti, termometrele inregistrand o caldura nemiloasa de 36 de grade, fanii dedicati se pregateau curajosi inca de la ora 16:00 sa patrunda in Piata Constitutiei pentru a asista la cel de-al doilea concert de mare anvergura de la venirea australienilor AC/DC incoace.
In spatiul concertistic care avea sa gazduiasca peste 55.000 de oameni aveai tot ce-ti trebuie pentru a potoli setea, foamea si radiatiile solare: suc, bere, apa, cremvrusti, pizza, umbrele Vodafone si mult-cautatele tricourile oficiale Bon Jovi care-ti goleau buzunarele de 110 lei.
QuantiQ: “Sa-l lasam pe domnul Bon Jovi sa vina sa cante”
La ora 18:20, pe o portiune infima din scena de 54 de metri latime si 25 de metri adancime, infruntand razele nimicitoare de soare, si-a facut aparitia prima trupa din deschidere, QuantiQ, castigatoare a concursului Wanted: Demo & Live initiat de Rock FM. Ambitioasa trupa de liceeni din Brasov care canta un alternative/progressive rock a facut fata cu brio multimii, racorind atmosfera cu piese intrumentale si nu numai, compozitii proprii, destul de inchegate si de serioase pentru niste adolescenti. Cu siguranta ca foarte multa lume le va urmari pe viitor evolutia.
Momentul de incheiere al recitalului a fost cel mai haios, acela in care un membru al trupei a declarat: “Mai avem o piesa si terminam. De fapt nu mai avem timp, trebuie sa-l lasam pe domnul Bon Jovi sa vina sa cante”. Bon Jovi fiind trupa, si cum trupa nu poate fi descrisa astfel, domnul Jon Bon Jovi nu cred ca ar fi fost foarte incantat sa auda ca a fost tratat cu atata respect.
Stillborn
O alta trupa prezenta in competitia Rock FM, Stillborn, a preluat stafeta la 19:05, de aceasta data cu mai multa energie si cu mai mult entuziasm datorita surprizei placute numita Aura Pohoata, solista si liderul trupei.
Cum rar mi-a fost dat sa vad o voce feminina in fruntea unei trupe rock romanesti, in afara de cele de gotic cu tipe care mimeaza arii de soprane, am primit aceasta veste cu multa mandrie. In afara unei voci de invidiat, cu un timbru vocal combinatie de Laura Stoica si Madalina Manole, Aura are si o prezenta scenica de invidiat si nu se sfieste sa se dezlantuie asemeni lui Pea Narni (Skin) de la Skunk Anansie sau asemeni Sandrei Nasic de la Guano Apes.
Un nume relativ recent, format in 2009, Stillborn a cantat piese de pe EP-ul “Un nou inceput” si a iesit de pe scena multumind publicului pentru incurajari, si organizatorilor pentru sansa de a deschide concertul unei trupe de calibrul Bon Jovi.
Bon Jovi
Sincer, am pornit cu teama ca voi vedea un show slabut, mult prea pop si mult prea putin rock, cu multe fane urland si lesinand vazandu-i pe Jon Bon Jovi si pe Richie Sambora, cum se intampla cu trupele hard rock care au in componenta barbati chipesi. Asta desi nu mai sunt tinerei si s-au apropiat vertiginos de varsta de 50 de ani (Jon 49, Richie 52), si in ciuda faptului ca fanii i-au asteptat nerabdatori timp de 25 de ani.
In schimb am asistat la un spectacol de trei ore matur, foarte atent gandit pana in cele mai mici detalii, cu un setlist care nu iti permitea sa stai linistit si sa te rezumi doar la a privi ecranele sau scena, pe scurt un show pe care si rockerii declarati, nu numai persoanele doritoare de a-si afisa tinutele in public, ar fi trebuit sa aiba curiozitatea sa-l treaca in agenda de concerte.
La ora 20:00, intr-o camasa de blugi fara maneci si descheiata la piept, Jon Bon Jovi si trupa si-a facut aparitia de fundalul piesei “Raise your hands”, la finalul careia Jon, asemeni unui predicator american, a facut primul anunt: “Brothers and sisters, we are gathered here to be as one. 50.000 people are here with me tonight. Show me what you’ve got!” (Frati si surori, ne-am adunat aici pentru a deveni o singura persoana. 50.000 de oameni ma sustin in seara asta. Aratati-mi de ce sunteti in stare!).
Demonstrandu-ne ca energia se revarsa cel mai bine in primele momente de concert, chiar de la a doua piesa, “You give love a bad name”, publicul a fost implicat in fredonarea refrenului, exclamand intr-o singura voce: “Shot through the heart/And you’re to blame/Darlin’/You give love a bad name”.
Au urmat intr-un ritm ametitor, fara pauze, “Born to be my baby”, “We weren’t born to follow” (elogiul adus politicii democratice americane) si “Lost Highway”, la finalul careia Jon s-a adresat inca o data publicului: “Good evening Bucharest for the first time. I hope is hot enough for you! I’ve got to turn the heat on!” (Buna seara pentru prima oara Bucuresti. Sper ca e suficient de cald pentru voi! Trebuie sa facem si mai multa caldura!).
De mentionat ca Jon a acordat la fel de multa atentie tuturor fanilor prezenti, reusind sa interactioneze cu ei, sa le zambeasca si sa-i indemne sa bata din palme, deplasandu-se pe imensa scena in toate cele trei directii, incuranjandu-i sa se manifeste zgomotos.
Dupa binecunoscuta “It’s my life” si “In these arms”, Bon Jovi ne-a invitat intr-o calatorie prin istoria trupei americane, din 1999 pana in 1986, prima oprire fiind in 1992 cand se nastea hitul “Runaway” si cand personajul principal al piesei ia trenul, ajunge intr-un mare oras cu gandul de a se lansa in muzica si spune: “Am toate versurile la mine, am ceea ce trebuie pentru a deveni un star rock and roll”.
Desi rezervata persoanelor cu diabilitati, la categoria Diamond Circle si-au facut aparitia pe parcursul concertului vedetele autohtone neplatitoare de bilet dar si cativa fani norocosi de la gardul Golden care au avut norocul, la debutul concertului, de a primi aproximativ zece bratari ce i-a adus mai aproape de idolii lor.
In afara acestora, pe tot parcursul show-ului s-au plimbat diverse persoane “sus-puse” sau care cu mult sau mai putin tupeu intrau pentru ca cunosc pe X sau Y (ca la romani), reprezentantul american care urmarea desfasurarea concertului lasandu-se induplecat de rugamintile mieroase.
Revenind la concert, un moment emotionant a fost cel in care, pe la mijlocul piesei “Bad Medicine” fanii i-au transmis chitaristului Richie Sambora, care a implinit pe meleaguri romanesti varsta de 52 de ani, un calduros “happy birthday”. Fanii adevarati erau deja pregatiti cu pancarte cu urari iar Richie Sambora, surprins si vizibil emotionat, a multumit pentru aceasta dovada de iubire.
Pe langa piesele deja consacrate precum “Bed of roses”, “I’ll be there for you”, “Have a nice day” si “Keep the faith”, Bon Jovi a reusit si niste coveruri foarte interesante dupa “Old time rock and roll” sau “Shake it baby now”.
La ora 22:05, dupa doua ore de muzica fara oprire, Bon Jovi a parasit scena in asteptarea unui bis. Nerabdarea fanilor nu a fost ignorata si la cel mult 2 minute de la plecare, americanii au revenit pe scena. La finalul piesei “Wanted Dead or Alive”, in care Richie si-a etalat o chitara double six acustica de toata frumusetea, Jon ne-a spus ca trupa trebuie neaparat sa se intoarca in Romania si a facut o mica gluma: “What are you doing tomorrow night?” (Ce planuri aveti maine seara?).
Pentru a potoli spiritele insetate de muzica Bon Jovi, bis-ul s-a transformat in alta sesiune de bis pana cand show-ul a insumat inca o ora de muzica, iar fanii au putut pleca de deplin multumiti ca au fost tratati regeste.

dracidus Said:
on august 7, 2011 at 11:11 pm
Nu era turneul de ramas bun al formatiei?