Kings of Leon-Only by the night
Albumul ăsta e foarte şmecher gîndit, pentru că pe toată durata sa m-a împiedicat să emit judecăţi. Cînd zic, gata, îl cataloghez drept un material Coldplay puţin mai dur, cînd zic că îl cataloghez un album Soundgarden niţel mai slăbuţ, cînd zic, gata, ştiu, pot opri ascultarea, dar nu o pot opri…Pentru că piesele, în ordinea lor în playlist, sunt puse strategic, cînd una britpop/alternative/indie, cînd una grunge. De la piesa 6, „Reverly”, „Only by the night” se afundă în derizoriu, deja îl poţi cataloga un pop-rock sărac în idei de compoziţie, sentimental şi dulce ca o prăjitură de casă.
Din păcate pentru speranţele pe care mi le-am făcut pornind de la singura piesă valoroasă de pe acest album, „Sex on Fire”, restul materialului nu spune mai nimic. Nu afirm că este previzibil, dar nu este serios. Şi în joaca asta mă desprind foarte uşor, chiar pînă la punctul de a nu mai fi nevoie să-l reascult. Ceea ce e foarte grav pentru orice trupă care se respectă. Probabil că ar fi trebuit să încep cu albumul lor de debut, din 2003, „Youth And Young Manhood”, moment în care pletele rebele nu fuseseră înlocuite, din foame de bani, de frizurile emo-iste şi efeminate de acum.
Ceea ce e cert, şi ceea ce a venit odată cu ascultarea atentă a vocii lui Caleb Followill, este că pot numi Kings of Leon, speranţele unui nou început Soundgarden. Şi dacă Chris Cornell încearcă acum sonorităţi mai puţin rock (pe care nu le condamn), s-a mai născut o voce care să-l suplinească. Nu pot afirma dacă vor ajunge la aceeaşi valoare, poate doar dacă se vor trezi din beţia ritmurilor uşurele. Dau totuşi nota 7 pentru că nu au ajuns încă să se consume muzical, albumul ăsta drăguţ mai are sclipiri de geniu, care ţin, din păcate, doar 2-3 secunde de piesă.
Nota: 7 (fără încurajări, 6.5)
Puncte forte: vocea lui Caleb Followill, „Sex on Fire”
Puncte slabe: conceptul, ideile şi ritmurile albumului
Criza bate şi Stufstockul
Festivalul muzical Stufstock riscă să nu se mai poată desfăşura acest an, pentru că nu este sigur dacă organizatorii vor strînge fonduri suficiente pentru sponsorizare. Mircea Toma explică agenţiei de ştiri din trustul Caţavencu, NewsIn 
: “Nu pot să confirm că nu va mai avea loc. Dacă se strânge masa critică de sponsori, îl facem. Suntem hotărâţi să-l facem. În acest caz, cu situaţia din acest an, se va numi Best of Stufstock şi va fi doar cu formaţii româneşti. Intenţionăm să-l organizăm, cel mai probabil, la început de august”.
Adevărul e că Stufstockul şi-a pierdut raţiunea de a fi demult, şi a devenit din campanie de salvare a Vămii, un eveniment comercial. De cînd s-a mutat de pe plajă, am preferat să nu-l mai urmăresc. Are destinul Top t-ului, invită în fiecare an aceleaşi trupe romaneşti, pentru că avem cateva şi alea mediocre, şi se consumă pentru că ajunge să plictisească publicul.Cred că deputaţii ar trebui să voteze o lege prin care să dea ordin romanilor să nască trupe rock, de calitate, cat mai curand, pentru că vom avea o scădere a PIB-ului în zona organizare de evenimente. Deci, cu sau fără Stufstock, oricum zona de festivaluri rock cu trupe autohtone e pierdută…
Macedonia-Eurovision 2009
Dedic acest articol fraţilor gemeni care au reprezentat Macedonia, urmand exemplul ţărilor nordice care au început să umple an de an ediţiile Eurovision cu rock. Copii ăştia au început să cante prin garaje, Stefan ca vocal şi Martin ca ghitarist şi voce secundă. Melodia nu este extraordinară, rockul nu este tocmai autentic, dar e de apreciat decizia Macedoniei să propună o astfel de piesă. Mie îmi place pentru că e optimistă.
După cum poate aţi aflat, a nostră Elenă a mers mai departe, deşi prestaţia a fost foarte leşinată. Băieţii ăştia simpatici nu au ajuns în finală, pentru că nu se puteau bate cu ritmurile kitschioase orientale şi cu lătrăturile care au fost alese. Păcat. Oricum, le urez succes în continuare, le urez să nu devină next “Bon Jovi”, ci să meargă pe ceva mai rău decat demonstraţia de la Eurovison. Mai jos puteţi asculta piesa de la repetiţiile de ieri:
Next Time
Neshto Shto Ke Ostane
| Composer(s) | Jovan Jovanov and Damjan Lazarov |
|---|---|
| Lyrics writer(s) | Elvir Mekic |
| Broadcaster | MKRTV |
Vama de 1,2,3 mai
“Să nu crezi nimic” pare să fi fost imnul Vămii de “legendarul 1 Mai”. Să nu crezi că dacă s-a făcut pistă de biciclişti vor fi amatori de biciclete în Vamă (decât poate cu coarne şi motor). Să nu crezi că dacă ei spun că dispar terasele de pe plajă, inclusiv Stuful, aşa şi este. Să nu crezi că dacă ei spun că accesul pe plajă e restricţionat cu sticle, mâncare and so on, aşa şi este. Pentru că presa, în dorinţa sa de a transforma orice realitate în senzaţional, de multe ori foloseşte tertipuri ieftine..Vama nu mai este cea pe care toţi o cunoşteam cândva când nu exista interes comercial în ea, şi într-adevăr, începe să se degradeze. Dar degradarea este un proces, cum bine se defineşte, continuu şi treptat. Mai o terasa închisă, mai un eveniment în afara sferei rock, mai un curios din Costineşti care e dornic de senzaţii tari, mai un hotel de fiţe…
De 1 Mai a fost soare, deşi se spunea că va ploua. De 1 Mai am stat la “Corsarul” unde s-a pus rock vechi, rock de calitate, pe care nu credeam că-l voi mai asculta în Vamă. De 2 Mai am stat la “Piraţi”, unde s-au ascultat greutăţi, unde s-a dansat pe masă, unde a curs multă bere..Tot atunci rockăraşii veseli au pus o bancă în mijlocul drumului (vezi în poze), pentru a nu lăsa cocalarii să intre cu maşina până la botul mării. S-au chinuit motoarele, s-au afişat tricourile rele, s-au fluturat plete, parcă într-o încercare de a păstra măcar 1 Mai perfect rockăresc. A fost frumos, păcat pentru cei dintre voi care nu au putut ajunge aici, şi vă garantez că pentru încă un an, doi, Vama rămâne a noastră. Profitaţi!
