Rockul de acasă

Mă mir cum de până acum nu mi-a venit ideea de a scrie ceva şi pe tema asta, a coverurilor non-rock făcute după piese rock, până acum pentru că sunt surprinzător de multe. Nici măcar nu a trebuit să stau să mă gândesc prea mult ca să îmi vină în minte câteva exemple celebre; apoi am zis să mai fac şi un pic de cercetări ca să văd ce am mai ratat. Şi iată că am întocmit o listă cu câteva exmple reprezentative. Nu spun că nu or exista şi alte exemple la fel de potrivite, dar astea sunt cele la care m-am oprit eu.

Oricum vă invit să mai aduceţi completări, dacă doriţi; d-aia aveţi buton de comment acolo

• Sheryl Crow – Sweet Child O’Mine – Sheryl Crow reuşeşte să transforme celebra piesă a celor de la Guns n’ Roses într-o miorlăială ce pare să nu se mai termine… next!
• Britney Spears – I Love Rock ‘n’ Roll – dacă până şi lui Britney îi place să “rock ‘n’ roll”, cred că eu mă las de ascultat muzică.
• Dolly Parton – Stairway to Heaven – well cut my legs and call me shorty, Dolly Parton cântă Led Zeppelin? Ceva nu e în regulă aici; şi nici nu vreau să ştiu cine e gagiul care o acompaniază… jeez…
• Sheryl Crow – D’yer Maker – Sheryl Crow se întoarce şi de data asta victimile sunt… aceiaşi nefericiţi veterani de la Led Zeppelin. Totuşi parcă piesa asta e aproape digerabilă. O miorlăială digerabilă.
• Puff Daddy – Come With Me – nu vă lăsaţi păcăliţi de titlu, această piesă a lui Puff Daddy (sau P.Diddy sau cum naiba şi-o mai zice acum) este un sample după Kashmir. Da, din nou Led Zeppelin. Săracii…
• Tori Amos – Smells Like Teen Spirit – nu ştiu ce reacţie o fi avut Kurt Cobain, că încă mai trăia în ‘92 când a apărut coverul ăsta. Mie unul mi se pare un cover cel puţin nepotrivit. Adică pian pe Smells Like Teen Spirit? E cam mult pentru mine.
• Pat Boone – Enter Sandman – Pat Boone vrea să demonstreze cât de dur e tocmai acum la bătrâneţe. Din păcate pentru el nu prea îi iese; mai curând se face de cacao. Dacă v-am stârnit cumva curiozitatea Old Pat are un întreg album de astfel de minuni şi se numeşte In a Metal Mood. Yeah right!
• Scissor Sisters – Comfortably Numb – scuzaţi acest fan Pink Floyd aici de faţă care subit a simţit nevoia să-şi taie venele…
• Tori Amos – Raining Blood – Tori a zis că, ce pianu’ ei?, Nirvana nu e suficient de heavy pentru ea şi a dat-o pe Slayer. Dacă se apucă de cântat şi Dimmu Borgir poate mă convinge.
• Britney Spears – (I Can’t Get No) Satisfaction – Britney se întoarce la rădăcini, cică… măi Britney, când o să înţelegi că “you don’t rock”? Fata asta e cam grea de cap.

Dincolo de comentariile mele, trebuie să recunosc că muzica e o chestie de gust. Până la urmă o melodie poate fi cântata în mai multe feluri, chiar şi în lumea rockului, dar toate au o limită; iar pentru mine majoritatea acestor coveruri de mai sus depăşesc limita. Mai ales atunci când e vorba de coveruri care nu fac decât să “mulgă vaca”, adică sunt făcute în cel mai comercial stil posibil ca să mai scoată oamenii nişte bani (cele mai bune exemple sunt coverurile lui Britney).

Poate lucrul care mă deranjează pe mine cel mai mult nu este calitatea muzicală a acestor coveruri, ci faptul că de multe ori apar persoane care zic că aceastea sunt mai bune decât originalul. Să fim serioşi. E ca şi când un houser ar spune că Adagio for Strings al lui Tiesto este o piesă mai bună decât compoziţia originală a lui Samuel Barber.

Acestea fiind zise poate o să revin şi cu o listă de coveruri rock care mie mi se par reuşite.